Changes

Apai de cand n-am mai scris s-o-ntamplat cateva chestii.
Sunt somer. Caut de munca dar in vremurile astea crizate se gaseste foarte greu. Trebuie sa ai pile sa te angajezi si pe un post de cacat. Motiv pentru care nu imi fac prea multe sperante. Am avut ocazia sa trec prin diverse faze si prin diverse situatii.
Am fost la piscina la un hotel(Viva Club) la periferia Galatiului. Locul e ca o oaza de liniste si pace amplasata in mijlocul unui foarte recent cartier rezidential cu case de 400-500.000 de mii de euro. E foarte frumos amenajat, are vreo 3 baruri in jurul piscinei, sezlonguri foarte misto, langa piscina ai teren de tenis, bowling, pisicina interioara, fitness, sauna etc. It's nice ce sa mai. Din cauza preturilor nu gasesti decat oameni cu fite si oameni cu bani. Pentru cei ce vor sa se aventureze intrarea se face numai insotit de un membru al clubului(membru platitor) si costa 25 lei pentru piscina. Celelalte distractii costa individual.
M-am inscris la licenta, licenta pe care o voi da pe 6 iulie. Sper s-o iau din prima altfel or sa ma omoare toti memobrii familiei. Vor face potera, ma vor vana si ma vor omori. Inscrierea in sine e o intreaga aventura. Actele necesare sunt afisate in 3 locuri pe site-ul facultatii si in fiecare loc iti zice altceva. Intr-un final iti trece prin cap sa faci o compilatie si iti iei inima-n dinti. Te duci acolo si stai la coada. Coada nu avanseaza in jumatatea de ora cat stai tu sa o observi. Cineva iti zice ca asa se intampla, intra unu si sta juma de ora inanuntru pentru ca ii verifica dosarul si situatia scolara. Mi se pare corect. De ce sa nu dureze jumatate de ora? Dupa jumatate de ora de benoclat la dosarele lumii observ cateva hartii in plus. Imi zic ca nu-i posibil si formulez o intrebare pe care o si adresez. Mi se zice ca pe langa cererea de inscriere trebuie sa completez si fisa de lichidare dar si o declaratie pe proprie raspundere cum ca am platit toate cele. Fac rost de respectivele documente, le completez si mai stau. Aflu la scurt timp ca trebuie sa scriu pe spatele pozelor numele si prenumele precum si cnp-ul. O fac si pe asta. Apoi, de plictiseala, ma apuc sa citesc hartiile infipte pe perete. Printre multe hartii nefolositoare mie descopar un numar de cont. Intreb in jur si aflu ca acolo trebuie virati banii pentru inscrierea la licenta. Ma uit in jur si toata lumea avea foi de varsamant in dosar. Injur si plec la banca. Platesc, ma reintorc. Randul se pare ca s-a miscat repede in absenta mea. Injur iar si ma asez la rand. Lumea care asteapta de dimineata e foarte nervoasa. Mai sunt diversi indivizi care intra sa intrebe cate o intrebare, sa se bage in fata sau sa simuleze o situatie urgenta. Dupa nu mai putin de 3 ore de la reintoarcerea de la banca intru triumfator in biroul secretariatului. Ce bine!!! Pe dracu. Se pare ca eu, fiind absolvent al unui an anterior, nu am situatia pe site sau ce platforma folosesc ei pentru a vedea toate celea. Asa ca dna. secretara suna la Bucuresti la facultate sa afle care-i treaba cu mine. Dupa vreun sfert de ora afla. Imi da ok-ul si imi zice sa fac pasi. Ies la fel de triumfator cum am intrat. Toate - s bune.

Acu nu mai am idei.

Va las. Pana data viitoare. Poate voi mai si citi pana atunci ca simt niste lipsuri in vocabular de ma doare capul.

A small minor change

Um... sa spunem ca am iesit din faza cu umbra, cu ascunsul, cu toate celea. Acum scriu pe un blog colectiv cu 3 prieteni de-ai mei. Sper ca in viitor sa fie mai multi prieteni acolo.
Presupun ca o sa mai scriu si aici. Nu stiu.
Pace.

Astazi mi-e cald

Azi mi-e cald. Este foarte greu sa spun despre vreun aspect al vietii mele ca este insuportabil. Eh, valul recent de caldura a devenit insuportabil. A devenit asa nu din cauza ca nu pot sa il ignor. A devenit asa din cauza ca nu ma mai suport pe mine si reactiile fizice si psihice datorate caldurii... Si asta nu e tot... nu ma mai suport pe mine si reactiile fizice si psihice datorate caldurii din cauza ca nu am cum sa fac un dus timp de 12 ore. Somebody shoot me... sau faceti in asa fel incat sa pot face macar un dus in alea 12 ore...

Untitled

Ieri in timp scriam postul anterior stateam de vorba cu un vechi prieten care mi-a zis o gramada de chestii care m-au bine dispus. Per total viata nu e asa de rea, poate fi mai rea si se imbunatateste. Doar ca dureaza.

News

Nici o noutate... tot la Flanco, tot sarac, tot nefericit din punct de vedere profesional, tot ma simt subapreciat, tot imi place sa mananc...
Am slabit... am acum fabuloasa greutate de 68kg, imbracat.
Imi place salata, aia simpla... salata+rosii+branza(telemea de vaci sau branza de vaici si capra)+ceapa verde+ zeama de la jumatate de lamaie. Toate asta intr-un castron d-ala mare(a nu se intelege lighean, castron d-ala cat 2 castroane de ciorba de acasa nu de la restaurant)
Am decis sa fac o "campanie sa ma intalnesc cu cativa vechi prieteni". Sper sa iasa ce vreau...
Multe idei, lipsa de spontaneitate, lipsa de mijloace pt a scrie, moartea creativitatii, lucruri ce intarzie sa se inbunatateasca... pana mea, viata adica.

Monday morning...NOT

Nu stiam cum e. Pana cand am trait-o. Stii cum e cand te duci luni la munca... te duci cu un sictir din-ala in suflet. Da' cand te duci la ora 18:00 si stii ca mai tarziu de 22:00 nu e posibil sa stai?! Mama, aveam o energie ieri... cum am intrat acolo colegu ma intreba daca vreau o cafea, raspuns afirmativ. Dupa care am executat in 15 minute toate sarcinile de servici pt ziua aceea. Si mi-au ramas 3 ore si 15 de minute de munca. Da' cu cine sa muncesc? Ca in Real, la FLANCO WORLD nu vine nici dracu dupa ora 19:00. Asa ca m-am apucat de merchandising. Am terminat repede pt ca aveam PREA MULTA ENERGIE. Dup-aia m-am dus in depozit sa il ajut pe colegu care imi dadu cafeaua. Am montat rafturi, am batut cu ciocane, am trantit lucruri zgomotos si m-am simtit foarte foarte bine. Nici una nici alta ca se facu ora de curatenie. Am inceput sa caut matura, am descoperit ca doua cozi erau blocate pe mopuri, le-am reparat, am dat cu matura si tot eram voios... Doamne, iubesc dimineata de luni la munca.... cand muncesc in tura de dup-amiaza.

Bun venit la GALATI - zece mii poza

Un pic de istorie... eu am profesat ca tehnician service in plin centru comercial al galatiului. Deasupra magazinului unde imi defasuram activitatea se afla un restaurant/pizzerie. In cei patru ani in care am profesat am ajuns sa cunosc, sa ma imprietenesc si sa cladesc o oarecare relatie cu patronii respectivului restaurant. Ca atare aveau loc periodice "trageri de sireturi" cu acestia.
Buuuuuuuun... recent m-am intalnit acolo cu doi fosti colegi de munca de "dedesubt" ca sa mai stam de vb. Toate bune si frumoase, toata lumea era noua p-acolo in afara de bucatar si de unul din patroni. Ne-am retras intr-un coltisor si ne-am vazut de treaba noastra. Unul din prieteni lucreaza la o firma ce comercializeaza produse Apple. Banuiesc ca o duce bine. E pasionat de fotografie si are o scula pe masura pasiunii sale, un Nikon d300. Din vorba in vorba am ajuns si acolo. La pasiune. Si i-am cerut sa scoata aparatul, am inceput sa facem poze, i-a pus blitul exterior, am facut poze si mai cu foc. La un moment dat vine unul din chelneri, o faptura incantatoare cu freza, miscari, mimica si limbaj de manelist, si ne atentioneaza ca nu avem voie sa facem poze acolo. In mod normal, simtindu-ma ca acasa acolo l-am intrebat de ce. Raspusul a fost unul foarte istet: "Că-l bate pă şefu' la ochi". Automat m-a bufnit rasul. Si pe mine si pe prietenii mei. Domnul acela a continuat: "Dacă doriţi să faceţi poze vă costa 10 mii poza." Deja se ingrosase gluma. Noi radeam ca nebunii... El ne informa ca daca avem vreo obiectie sa i-o adresam sefului. In mod normal i-am cerut sa il cheme pe sef sa discutam problema cu el. Chelneru nu si nu ca sefu e doua ori mai mare ca noi si ca sigur nu am vrea sa dam ochii cu el. Eu personal dadusem ochii cu el cu cateva zile inainte si nu mi s-a parut asa de scarry. In cele din urma s-a dus "sa-l cheme pe sefu". Normal ca nu a venit nici un sef. Am ras pana la plecare de faza cu zece mii poza. Inainte de plecare am trecut pe la bar sa salut bucatarul si i-am povestit patania. A ras de s-a cacat pe el. A zis ca baiatu ala era mai incet. Eu m-am gandit c-o fi de la manele.

In concluzie: Daca ajungeti la El Torro in galati sa fiti pregatiti pentru 10.000 poza.

Noutati

Multe lucruri s-au intamplat de cand am scris ultima oara. Am trecut intr-un an nou sarbatorind lucrul acesta in cel mai placut mod. Mi-am dat seama mai mult si mai mult de cat de diversa poate sa fie natura umana. Am reinitiat legaturi cu fosti prieteni, am legat noi prietenii, m-am certat cu lumea, m-am impacat cu lumea, am aflat lucruri rele, am aflat lucruri bune, m-am intristat, m-am bucurat, am ramas indiferent... ce sa mai, am trait toata gama de emotii. Dar sunt inca bine.

So life is ...

Ba, stai si te gandesti ocazional, da' nu mult ca strica, despre insemnatatea vietii... despre esenta vietii... despre... cam tot. In afara de faptul ca trebuie sa ma barbieresc mi-am dat seama ca viata merge in sinusoide. La modul ca tot ce urca si coboara, si tot asa.... bine ca la mine a fost mai mult un declin in ultima perioada iar inainte de asta a fost o stagnare. Fuck, adica incep sa vad ca toata perioada asta de lipsa acuta de bani (la modul ca nu aveam deloc, ba chiar mi-am facut datorii... minusucule ce-i drept, urmate de una gigantica) a fost un preabul pentru o perioada mai buna (ce va sa vie). Sau cel putin asa sper. Banuiesc ca perioadele astea de declin sunt facute sa apreciezi perioadele anterioare si cele ascendente ce urmeaza. Totusi revin la ideea ca viata, per total, este un sistem echilibrat. Eu personal am toata increderea in viata. Isi urmeaza cursul neintrerupta. De-aia sunt sigur ca tot ce-a fost rau, toti cei care au uitat, toti cei care au facut bine, tot, o sa se intoarca la 180 de grade. Asa ca grijile mele sunt doar pe moment. But other than that... i'm ok

I'm back

I'm back. La modul ca m-am intors aici, pe blog.
Absenta indelungata se datoreaza total unor schimbari pe plan profesional. Am schimbat doua joburi si am ajuns sa fac ceva care chiar imi place. Ma simt bine in pielea mea, ma inteleg bine cu sefu, cu mare parte din colectiv, am parte din nou de odihna si... mai multe. Mai rau e cu banii.
Acum vreau sa multumesc celor care citesc blogu asta si si-au adus aminte de ziua mea, adica le multumesc ca nu au gasit necesar sa uite de asta. Ma face sa ma simt important.
Ascult frisky radio, ma uit la The 4400 si ma gandesc la ce sa scriu. Ideea e ca am atatea in cap incat nu mai am ce sa scriu. Daca aveti intrebari puneti-le. Promit ca voi raspunde :)

Romania -> galati

Uite-acu' am ajuns la munca la doi prieteni de-ai mei, lucreaza intr-un magazin oficial Apple si ca atare tastez la un imac de 24 de inch. Partea naspa eca nu pot sa pun link si alte stouri sa va arat da' cautati si voi pe net ca gasiti sigur.
Motivul acestui post insa este altul. Pe drum incoace am asistat la scena tipica de galati unde toata lumea e bazata, toata lumea stie capi ai politiei si tot asa. Soferul de maxitaxi pe banda 2, un cetatean cu o dacia nova pe banda 1. Acu nu vreau sa arunc vina dar nenea cu maxitaxi era sa loveasca pe domnul cu dacia nova. Poate nu s-a asigurat, poate era in unghiul mort poate, poate, poate poate... dar cert este ca nenea cu nova a oprit in fata maxitaxiului si s-a dat jos si a inceput sa injure destul de murdar pe domnul sofer de maxitaxi. Riposta a fost una destul de slaba datorita varstei (domnul fiind destul de in varsta) si s-a retras in masina, a incercat sa dea cu masina peste soferul cel suparat si pana l-a urma spiritele s-au calmat. Pana aici nimic neobisnuit, asa-i? Ei, de-aici incepe sa fie interesant... Din spatele maxitaxi se se aude o voce "bai, soferu lu' peste, treci in masina si condu!" Ma uit vexat spre locul de unde vazusem cand ma urcasem un domn agent de la politia de frontiera. Si il vad aprins tare. (am sa incerc sa reproduc in linii mari) "Ba vrei sa-ti fac belele si la circuatie si la politie si la toate alea? numa' ca asa vreau eu? ia zi?! taci si condu acolo ba Gigel". Soferu nostru se uita, si el vexat la randul lui, in spate via oglinda retrovizoare: "Da' cine esti dumneata?". Omu' cu problema continua cu amenintari, soferu tace din gura(in locul lui puneam frana brusc si-l dadeam jos din maxitaxi) si isi continua drumul. In scurt timp ajungem la capatul liniei, toti cei 3 calatori ne dam jos si ma uit foarte subtil catre domnul agent de politie de frontiera recalcitrant care, folosind un mers foarte apasat, se indeparteaza in timp ce nota pe o bucatica rupta de hartie(probabil de ziar) numarul de inmatriculare.
Stateam si ma gandeam ca asta e boala romanului, sa se dea mare. Puii mei, nu zic ca e imposibil sa cunoasca un politist, sun agent la circulatie sau mai stiu eu ce, dar si eu cunosc si stiu cam cat de greu ar fi sa ii conving sa dea in cap unui oarecare pe motiv ca m-a deranjat. Si mai cunosc din-astia care iti "fac belele" cacalau. Noroc ca mare parte din politia romana nu apleaca urechea la toate tampeniile astea si totu ramane in stadiul de amenintare.
Imi imaginez cum ar fi facut daca ar fi ocupat, cu adevarat, un post destul de important in Ministeru' de Interne. Adica abuzul in serviciu nu mai e o supriza(chiar de curand citeam pe pagina romaneasca topgear o sectiune despre politie care da amenzi fara motiv) dar cateodata te cutremuri.

Revelatie!?!

Stii... stand jumatate de ora pe o banca, uitandu-te la un stalp si ascultand trentemoller undeva la marginea orasului intre orele 22 si 23 si asteptand(nu are importanta, pt voi, ce sau pe cine) incepi sa apreciezi lucruri marunte. Ca de exemplu linistea strazii intre doua semafoare rosii, libertatea pe care o au baietii aia 3 care tocmai au trecut pe biciclete, (ca tot veni vb de biciclete) pe nenea ala cu vesta reflectorizanta care vine cu bicicleta de la munca, primul sarut cu ea, primul zambet pe care i l-ai provocat deliberat si caldura care ti-a cuprins sufltetul ulterior, ultimul zambet, ultima formula de alint care ti-a iesit din creierul ala minuscul si aproape inutil , sentimentul ala de satisfactie pe care il ai cand stii ca ai unde sa dormi la noapte, ai ce sa mananci(relativ), nu iti este frig si tot asa... stiu ca pare ciudat dar, asa, de dragul meu, incearca-o (pe experienta) si ai sa vezi la ce ma refer. Important si musai e sa astepti ceva, ca altfel nu mai are farmec...
Incearca si scrie aici... chiar sunt curios. Daca, involuntar, ai trecut prin asta stii deja la ce ma refer...
Lucrurile marunte, daca ai timp si esti dispus sa le observi, iti lumineaza viata, te determina sa astepti anticipativ urmatoarele 5 minute. Si uite-asa, cate 5 minute odata, iti traiesti viata plina de sens si semnificatii marunte, care, cand te astepti mai putin, te fac sa zambesti si sa te simti bine cand ai impresia ca totul se naruie(da, stiu ca suna melodramatic si ca fac din tantar armasar) in jurul tau si tot ce stiai ca sigur(bine, nu tot, o parte) din viata ta se duce intr-un nor de nesiguranta si de nou...

p.s. poate ajuta daca ai o bere sau o tigara(asta daca esti nefumator) in sange...

virgin diaries

Stateam si ma uitam la MTV cum niste tineri britanici incearca sa isi incheie socotelile cu virginitatea la televizor. Hey, nu sunt un incuiat dar treaba asta inecrcarea de scapa de virginitate 'on camera' pare stupida. Cu toate ca tot formatul emisiunii e ca un video blog nu cred ca abordarea e corecta. De ce? Pt ca pune prea mult accentul pe pierderea virginitatii. Ar trebui ca toti oamenii care concep cacaturile astea, si care au pierdut si ei la randul lor pretioasa comoara, sa isi dea seama ca, de fapt, virginitatea, dupa ce o pierzi, nu mai e de loc importanta, nici felul, nici data, nici locul. Devine o parte din trecut, de multe ori nu foarte placuta.
Practic prin promovarea punctului asta de vedere, al impartirii lumii in virgini si non-virgini continua sa amplifice ideea gresita ca sexul e o chestie de viata si de moarte. Si nu ma refer aici la procreere. Asta e un nou vechi tip de discriminare, nu esti virgin nu ai ce cauta la mine in grup. Fuck that. A, si pusi in fata faptului, nu li se mai scoala. De ce? PT CA SUNT STRESATI. Toata viata lor adolescenta, pana in momentul acela, vor sa faca sex, ca sa nu mai fie virgini si CA SA FACA SEX. Dup-aia fac ulcer, cancer sau mai stiu eu ce boala, au insomnii si o dau in depresii. Din cauza ca a fi virgin e oribil. Nici nu stiu cum sa ma exprim mai bine. Eu a trebuit sa-mi mint prietenii ca sa ma lase dreacu in pace cu cea virginitate. Si cand s-a intamplat ulterior nu pot spune ca a fost magnific, bine, sau chiar placut. De ce? Pt ca eram stresat. De ce eram stresat? Pt ca aveam imaginea aia ca pierderea virginitatii e ceva de domeniul fantasticului, ca asa capeti puteri mistice. Si uite-asa am ajuns la concluzia ca am facut-o cand si cu cine nu trebuia.
In concluzie: Incetati sa mai promovati virginitatea ca pe o boala, pierderea ei ca pe un eveniment de proportii cosmice, iar lipsa ei, si subliniez lipsa, ca pe o chestie asa de importanta.

Update

Multe din situatiile pe care le-am expus aici s-au rezolvat. Ma refer la cele legate de iubita mea. Asa ca va rog, daca nu o faceti deja, nu mai judecati pe baza a ce cititi aici. Eu vreau doar sa aflu cum gandeste lumea. Gelozia o sa fie mereu, situatii tensionate o sa apara, nimeni nu-i perfect(da, nici eu nu sunt, stiu e un soc si pentru mine) si lumea se schimba sub influenta iubirii si a sentimentelor legate de ea.

Alta chestie... inteleg de ce s-au suparat "prietenii" aia pe mine, nici mie nu mi-ar pica bine sa mi se intample asa. da' puii mei, cand esti prieten(nu "prieten") stai langa prietenul tau si in momente de genu asta. Doar daca, poate, urmaresti altceva. E asa de greu de inteles de o persoana de sex feminin e geloasa pe doi prieteni de sex feminin? E asa de greu de inteles de ce o pauza ar face ca respectivele sentimente negative de tot felul ar disparea(poate nu de tot dar macar oleaca). Poate ei, ca "prieteni", ar fi vrut sa ma despart de ea, pe care o iubesc, si sa stau nefericit si singur toata viata doar sa nu fiu pus in situatia aia incaodata. Nu am cerut sa fie ca atunci cand am incetat contactul, am cerut sa o luam de la inceput, sa ne re-cunoastem, sa re-devenim prieteni. Dar nu, eu sunt o persoana odioasa. Nu era mai bine sa revin la mentalitatea mea din momentul cand le-am cunoscut, adica "if y'all don't like me blow me"? Da' nu pot frate. Nu pot.

Mi-am adus aminte

Vreau sa stiu si eu cine ce comenteaza. Asa ca va rog sa va prezentati. I'm not gonna judge you. Ok, maybe i will... vedea-vom.

Caldura

Caldura asta, mare monşer, te afecteaza. Fie ca iti dai seama sau nu, fie ca se vede sau nu te afecteaza. Cum? NEGATIV evident.
Pe mine ma face irascibil, se intampla sa nu mai pot respira, se intampla sa numai pot gandi, se intampla sa incep sa tremur, se intampla sa nu mai am pofta de mancare, se intampla... multe.
Ideea e ca, pentru a putea combate cu succes acest val de caldura, trebuie sa te hidratezi. EU nu o fac. De ce? Pentru ca nu am chef, pentru ca uit, pentru ca mi-e lene, pentru ca, uneori, n-am bani. Da, vreau sa ma hidratez, as bea incontinuu daca n-ar trebui sa ma duc la toaleta din 10 in 10 minute, daca nu m-as lua cu munca, daca nu mi-ar fi lene, daca daca daca. Uite, iar am devenit irascibil. Eh, nu vine el concediul?

p.s. ah, care era rostul postului asta? IMI PARE RAU CA SUNT IRASCIBIL. Caldura are si ea un rol in treaba asta.

Prietenii

Prietenii nu exista, prietenii sunt ceva relativ. Prietenia e ceva relativ.
Hai sa va expun o situatie. Aveam niste prieteni (da, aia din urma cu 2 posturi) si iubita mea nu-i inghitea, zicea ca nu se simte bine stiindu-ma in preajma lor dar ca sentimentul va disparea(asta-i rezumatul pe scurt, problema e mult mai complexa). Asa ca am luat o hotarare, foarte grea, de a intrerupe contactul cu ei pt o vreme(prin intrerupt contactul le-am explicat ca insemna ca nu voi mai initia contactul cu ei dar daca vor sa vb cu mine n-am sa-i trimit la plimbare sau mai stiu eu ce). Mi-au zis ca o sa astepte dar ca si rabdarea lor are limita. BUUUUUUUUUN...
Acum de curand iubita mea a reusit sa treaca peste issue-urile pe care le avea cu ei si, ca atare, i-am sunat sa le spun ca totul e ok si ca, stiind cam ce fel gandesc ei, as vrea s-o luam de la capat. Mi-am cerut scuze pt absenta si toate celea. Concluzia a fost una simpla: "Nu mai existi pentru mine." Basicaly in urma discutiilor am aflat ca a stat si a asteptat 3 luni dupa care a decis ca nu mai exista ca am ranit, ca am batjocorit, ca am inselat increderea si ca nu mai stiu ce(eram destul de nervos).
Acu stau si ma intreb: Oare sunt eu nebun? oare am facut eu ceva aiurea? am zis ca am sa revin si am revenit, iar la revenire am primit o mare pula in gura. Cum anume am inselat increderea? Ce am facut de e asa de neiertat? Am luat o decizie pt femeia pe care o iubesc si, provizoriu si anuntat, am incetat sa ii mai caut? OAU.

D-aia zic ca prietenii sunt ceva relativ, la fel si prietenia.
Oh, da, si practic nu exista.

Outsider

Stii sentimentu' ala pe care il ai cand cineva face ceva sau zice ceva care sa te faca sa te simti ca un intrus? Eu il stiu, il traiesc zilnic, il simt zilnic, si simt ca ma roade pe dinauntru si simt ca nu o sa mai suport mult. Si culmea e ca am impresia ca cine o face o face deliberat, ca sa imi dea de inteles ca n-am ce cauta acolo. Ma gandesc ca ar putea sa-mi zica... dar poate asta-s eu. In fine... Cel mai mult ma doare ca incet incet ajung sa urasc persoanele alea. Mie nu imi place sa urasc, nu imi place sa desconsider, nu imi place sa ma enervez. Si inca un lucru care ma doare e ca ajung sa ma descarc pe cei care n-au nici o vina(familia mea).
Ce solutie sa existe oare la problema asta?

Decizie

Eu sunt o persoana ciudata. Am tot felul de stari. Si asa am decis sa scriu aici cand mi se scoala, nu doar cand is melancolic sau suparat.
Buuuuuuuuuuuuuuuuuuun...
Am niste prieteni, mai bine zis aveam. Zic aveam pt ca mi-au adus la cunostiinta destul de nervosi si suparati ca nu mai vor sa mai imi fie prieteni. Pt ca, datorita unor motive subiective, nu mai puteam sa le acord atentie deloc. Am crezut ca le-am explicat destul de clar motivele subiective si ca au inteles. Oubviously i was wrong. In orice caz, cum zicea si Bazz Luhrman in Sunscreen "friends come and go but u should hang on to those precious few". Eu am incercat sa tin de ei dar motivele subiective m-au impiedicat. Acum sunt cateva chestii... sper ca prietenii sa nu ma urasca, sper ca prietenii sa nu urasca motivele subiective pt ca nu e vina motivelor, e vina mea, sper sa inteleaga de ce am luat hotararea pe care am luat-o si de ce ma tin de ea, sper sa inteleaga ca nu exista zi in care sa nu ma gandesc la ei si ca pana la proba contrarie (pe care refuz sa cred ca mi-au aratat-o) eu ii consider inca prieteni.

EU

Eu sunt o persoana calda(daca mi-ai intrat in "gratii" nu ai sa vezi raceala din partea mea decat in cazuri exceptionale), eu sunt o persoana sociabila, imi place sa am prieteni, mie imi place sa cunosc lume, imi place sa aflu idei, imi place sa discut, imi place sa schimb idei, imi place sa am o vedere de ansamblu asupra a tot, imi place sa fiu in cautare de idei si perceptii asupra realitatii, eu sunt o persoana fidela, imi place sa cred ca sunt obiectiv, imi place sa fiu obiectiv, nu imi place ideea de infidelitate(de nici un fel), nu imi place sa fiu tradat, nu imi place sa tradez, nu imi place sa pierd prieteni, nu imi place sa fiu pierdut ca prieten.

Do i make any sense?

Descoperire

It has recently been brought to my attention... ca nu e normal sa ai si prieteni de sex opus. Stai, asteapta, it gets better. Cu prietenii pe care ii consideri apropiati(doar cei de sex opus) n-ai voie sa te imbratisezi daca nu i-ai mai vazut de juma de an. Din cate imi dau eu seama n-ai voie nici macar sa te uiti spre ei. Si mai mult, doar pentru ca prietenii tai fac parte din grupul fostei(care btw e plecata din tara) nu trebuie sa mai intrii in contact cu ei. Da, exact, trebuie sa uiti ca exista. Si nu numai, trebuie sa-ti vina din inima o dorinta aprinsa sa nu mai vrei sa ii vezi toata viata ta. Ce daca pana acu ceva timp ei au fost cei mai buni prieteni ai tai... nu conteaza!!!
Mai e o chestie.... cand te intalnesti pe strada, accidental, premeditat sau nu, cu fosta trebuie sa fugi de sa inghiti pamantul, trebuie sa refuzi orice contact si trebuie sa-l faci pe fost sa inteleaga ca pt tine e un nimic si ca simpla sa existenta iti provoaca o stare de repulsie...
Si practic nici un prieten de-al tau nu e ok. Oricum ai lua-o... de ce? Pai sunt aia care injura, aia care se bas, aia care garaie, aia care beau, aia care sunt golani etc. (din punctul meu de vedere daca ai vreun prieten care nu face una sau mai multe din astea ala e poponar - nu-s homofob, doamnefreste)
Si uite asa trebuie sa incetezi a te mai gandi ca ai putea vreodata sa o multumesti si incepi a te gandi ca tot ce faci e de cacat si ii spui si ei asta intr-o iesire emotionala. Daca te face imatur sa nu te miri. Da, e mai matur sa te incui in casa si sa iti iei toate masurile de precautie ca sa nu te intalnesti niciodata cu fostul(pe care, btw, nu-l urasti) decat sa tragi concluzii logice pe baza reprosurilor pe care le primesti zilnic legate de toti prietenii, cunoscutii, necunoscutii si entitatile enrgetice ce iti populeaza vecinatea.
Ce, nu-i asa? Adica am inteles eu gresit?

Uite o idee

Naspa de blogu meu e ca nu pot sa scriu tot ce-mi trece prin cap. Prin simplul motiv ca il citeste lumea, si chiar daca nu-l citeste acum il va citi.
Stii care e directia acestui blog? NICI UNA! Pur si simplu scriu chestii personale care as vrea sa fie cunoscute dar nu pot sa le zic.
Eu am o gramada de frustrari. Printre care si faptul ca mi-e imposibil sa ma exprim coerent atunci cand situatia o cere adica cand sunt in defensiva. Cand sunt in ofensiva situatia e cu totul alta. Imi ies idei din cap si ma exprim de te doare mintea. Si tu, stiind toate astea, vazandu-le pe pielea ta, ai impresia ca atunci cand ma ataci eu refuz sa ripostez dar de fapt ma blochez. Intelegi?

Se mai intampla

...sa am zile de cacat. sau sa vad ceva care sa-mi aduca aminte de ceva, care sa-mi aduca aminte de alceva, iar eu, ca un om care gandeste tot timpul si imi ticaie cesornicu ala cu rotitele mamii lui cu tot, sa fac diferite conexiuni. Si in consecita sunt botos cateodata. N-are nimic de a face cu tine ca sunt botos, pur si simplu sunt in viata unele chestii care ma nelinsitesc. DE CE? Pt ca sunt om. Am si eu ganduri negre, am si eu temeri, am si eu pasarele... Tot ce tine de tine iti comunic(daca consider necesar). Cand iti zic c-o sa-mi treaca crede-ma pe cuvant, faptul ca incerc sa fac o gluma sau ca incep sa rad si sa-ti povestesc amintiri placute din copilaria mea e dovada a faptului ca incerc. Nu e vina ta ca am o imaginatie prea activa si ca fac conexiuni care mai de care mai ciudate. Dar daca vrei sa nu ma faci sa ma simt vinovat de nimic incearca sa ma faci sa trec peste asta. Un banc, o gluma, o distragere de atentie... anything... doar daca vrei. Sau poti sa ma lasi sa-mi treaca de la sine. Sper ca-ti dai seama ca nu o sa ma gandesc ca nu tii la mine daca faci oricare din cele de mai sus. Daca nu ai tine nu te-ai mai oprii din tot ceea ce faci pentru o clipa uitandu-te la mine cu un semn de intrebare in ochi si dup-aia m-ai intreba ce am patit.

Eu inteleg.

Alta nedumerire

Eu sunt genul de om relaxat, imi place sa cred ca sunt placut de toata lumea, si din acest motiv nu iau aproape nimic la modul personal. De exemplu daca cineva se rasteste la mine seara(cineva apropiat bineinteles) il intreb mai mult sau mai putin politicos de ce tipa la mine, daca a avut o zi proasta si daca si eu sunt parte din motivul supararii. Daca ajung la concluzia ca sunt si eu parte din belea incerc sa rezolv problema ce tine de mine si dup-aia... incerc sa ajut omu sa treaca peste problemele celelalte mai usor sau sa priveasca mai detasat.
Asadar daca tip la tine seara, sau dimineata, e din cauza ca am alte belele pe cap. Nu, stiu ca n-ai nici o vina, dar nu pot sa raman neafectat de tot cacatu care mi se intampla zi de zi.

TU DE CE NU POTI SA FACI LA FEL?

Nedumerire

Cum poti ura pe cineva? Ce te aduce in stare sa urasti pe cineva? ce tre sa faca cineva sa te faca sa urasti?
Ok, hai sa restrangem oleaca targetul... Cum poti sa urasti pe cineva pe care nu cunosti? Cum ajungi sa urasti o persoana necunoscuta, o persoana pe care nu ai cunoscut-o personal? Eu unu nu urasc pe nimeni. Nici macar pe bulangiu ala de-mi lua toti banii si ma batea in generala. Nici macar pe cel ce a ranit pe cinva drag, foarte drag si pe care nu-l cunosc. De ce? NU STIU... Probabil nu pot sa urasc.
E imposibil sa urasti pe cineva pe care nu cunosti. E ca si cum l-as ura pe iliescu ca din cauza lui nu am mancat unt pe data cutare. Oare poti sa urasti de frica? Uite la asta nu m-am gandit.

Cateva idei

Sa lamurim ceva de la bun inceput, eu cred in sinceritate. Adica daca ai ceva de zis zi-o. O sa ma supar pe tine, o sa analizez ce-ai zis, o sa trag concluzii(poate cele corecte daca ma ajuti) si o sa-mi treaca.
Sinceritatea mea ceva de genu' "Tricoul ala e de cacat, de unde-l ai? de la sehash? nu? asa pare. sa nu-l mai porti." Poate pe multi deranjeaza treaba asta dar... asta-s eu. Cine ma place/iubeste/vrea ma place/iubeste/vrea asa. nu?!

Ideea 1. Daca e geloasa sau suspicioasa e ceva normal, orice ar fi o sa gaseasca ea motiv sa fie asa. De ce? Pt ca ai cuc. Da, doar pt ca il ai, in ochii ei, inseamna ca vrei sa-l bagi in oricine. Ei bine, draga femeie suspicioasa si geloasa, afla ca cucul foloseste si la pipi. Pe wc nu esti suspicioasa si geloasa? Si daca tot suntem la capitolul asta de ce nu esti geloasa pe pantaloni si pe chiloti(stiu, cam extremist). Cel mai frustrant e ca stii ca nu esti vinovat de nici un cacat si ea iti baga niste "da' de ce ai fost acolo unde era si aia? da' de ce nu stiu ce?" si atunci, in sinea ta, iti strafulgera un gand pt o fractiune de secunda "da' daca ti-as da motiv sa fii suspicioasa?" si asa incepe totul...

Cateceva despre mine....

Eu, personal, sunt ceea ce se poate numi FIDEL. Unii dintre voi veti considera asta o slabiciune, sincer nu-mi pasa. Am descoperit ca nu pot fi infidel, probabil ca-s programat genetic sa fiu asa, probabil ca nu-s asa de atragator pe cat imi place sa cred, probabil ca nu vreau in adancul sufletului meu... ideea e ca nu am fost si nu sunt infidel. Despre viitor nu stiu, nu pot sa ma pronunt, mi s-a dovedit ca 'azi e, maine nu mai e' de prea multe ori ca sa mai am incredere in viitor. Nu, nu sunt slab, sunt realist.
Acum si cu fidelitatea asta e o chestie ciudata. Ca poti fi infidel si nefiind infidel. Adica vei o gagica, si iti zici "as face o 'tranta' cu ea...", tu emiti semnale ca vrei, ea emite semnale ca vrea dar nu se intampla nimic. Practic, pentru cei din afara, tu pari barbatul fidel... dar esti?! (asta se poate aplica si la femei...)
Experienta mea in relatii cu femeile e redusa, foarte redusa, si poate vorbesc in necunostiinta de cauza. Din motivul asta am sa expun niste situatii ipotetice (hai, faceti-mi pe plac, considerati-le ipotetice) si am sa astept niste raspunsuri la ce am zis. Nu vreau, doamne fereste, sa-mi spal lucrurile in public, vreau sa ajung sa inteleg si eu ce intelege omul de rand cand zice 'relatie'.

Primul post

Am decis creerea acestui blog din simplul motiv ca aseara in timp ce eram la baie mi-a venit o idee legat de ce am invatat eu despre relatii... si azi, in timp ce mergeam spre munca mi-am facut o idee cam ce ar trebui sa fac...

probabil ca voi muta blogu', probabil ca nu ma voi tine de el...
wish me luck